În ultimii cinci ani, în special în ultimii doi, toate instituţiile europene (Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul European şi Comitetul Regiunilor) au dezbătut asupra riscurilor asociate extracţiei de combustibili fosili neconvenţionali (inclusiv gaze de şist) ce implică folosirea tehnicii de fracturare hidraulică de mare volum, cunoscută şi ca “fracking”.
Sute de licenţe de explorare/exploatare au fost acordate companiilor de petrol şi gaze, acoperind teritorii vaste ale continentului european, iar o dezbatere riguroasă şi urgentă este necesară pentru a evalua multiplele dimensiuni ale impactului fracturării hidraulice asupra mediului înconjurător, a climei şi a sănătăţii publice.
Capitolul cu privire la mediul înconjurător al Tratatului Uniunii Europene1 este de importanţă crucială în cadrul dezbaterii la nivel european cu privire la impactul fracturării hidraulice de mare volum şi a combustibililor fosili neconvenţionali asupra climei, a mediului înconjurător şi a sănătăţii publice:
- “Politicile Uniunii Europene cu privire la mediul înconjurător vor contribui la conservarea, protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, protejând sănătatea umană.”
- “Politicile Uniunii Europene cu privire la mediul înconjurător vor avea ca obiectiv un nivel ridicat de protecţie a mediului, ţinând cont de diversitatea situaţiilor din fiecare regiune. Vor fi bazate pe principiul precauţiei şi pe principiile că sunt necesare acţiuni de prevenţie, că măsurile de remediere a distrugerii mediului sunt o prioritate şi că poluatorul trebuie să plătească.”
Prin urmare, Uniunea Europeană trebuie să prevadă în legislaţia sa totalitatea problemelor de mediu. Acest lucru presupune şi luarea unei poziţii ferme de fiecare dată când o activitate industrială ameninţă mediul înconjurător şi sănătatea umană.
Tratatul Uniunii recunoaşte “dreptul fiecărui stat membru de a stabili condiţiile în care îşi poate exploata o resursă energetică [şi] dreptul fiecărui stat de a alege între diferite surse de energie”.
Cu toate acestea, Tratatul stabileşte în egală măsură faptul că deciziile naţionale, spre exemplu de a exploata gazele de şist sau alţi combustibili fosili neconvenţionali, trebuie luate “fără a compromite” responsabilitatea Uniunii Europene de a proteja mediul.
Parlamentul European a votat două rapoarte pe acest subiect; Comitetul Regiunilor a votat unul; Comisia Europeană a publicat cinci studii, iar in 2013 a iniţiat un studiu de evaluare a impactului, studiu care a subliniat necesitatea de a întări cadrul actual de reglementare la nivel european şi de a-l adapta realităţilor specifice din domeniul extracţiei de combustibili fosili neconvenţionali.
În ciuda acestor demersuri, în 2012, un vot din cadrul Parlamentului European pentru o rezoluţie de impunere a unui moratoriu asupra utilizării metodei de fracturare hidraulică de mare volum, a fost respins, deşi a primit sprijinul a aproape 40% dintre membrii Parlamentului European.
Solicitările pentru o legislaţie de mediu consolidată au apărut treptat din mai multe direcţii:
Parlamentul European a făcut o serie de recomandări stricte, studiile publicate de Comisia Europeană au furnizat instrucţiuni clare, iar o consultare publică cu privire la gazele de şist, realizată în 2013, a stabilit o serie clară de cerinţe. Cu toate acestea, la începutul anului 2014 instituţiile europene au decis să nu ia nicio măsură fermă pentru a gestiona riscurile acestei metode industriale controversate. Doar recomandări opţionale au fost înaintate către statele membre.
Povestea însă nu se încheie aici. Comisia Europeană va reevalua implementarea acestor recomandări de către statele membre în septembrie 2015. Numeroase teme şi situaţii care vor apărea în noul mandat al Parlamentului European vor fi legate de subiectul combustibilor fosili neconvenţionali. Mai mult, membrii Parlamentului European vor vota asupra diferitelor tratate şi acorduri comerciale şi de investiţii (cu precădere cele cu SUA şi Canada), negociate în prezent de către Comisia Europeană.
Este îngrijorător faptul că negocierile care au loc în prezent includ şi clauze care ar permite companiilor de petrol şi gaze să conteste legislaţia europeană de mediu. Acestea ar putea să anuleze toate eforturile şi realizările campaniilor împotriva fracturării, la nivel national şi regional (legi de interzicere a fracturării în Bulgaria şi Franţa, în regiuni din Spania, Olanda şi Germania, moratorii în Germania şi Cehia şi reglementări mai stricte în Austria şi Lituania).
Cu toate acestea, tratatele bilaterale de investiţii, care au fost deja semnate de nouă state fostcomuniste din Europa de Est cu SUA şi Canada, conţin aceleaşi clauze ISDS care ar trebui interzise.
Avem puterea să înfluenţăm deciziile viitoare. În timpul campaniilor electorale pentru alegerile europarlamentare din luna mai avem oportunitatea de a ne asigura că vocile noastre sunt reprezentate în viitorul Parlament European.
- Parlamentul European are nevoie de membri care să lupte pentru interesul public, independent de interesele oricărei corporaţii.
- Parlamentul European are nevoie de membri care să apere drepturile cetăţenilor şi democraţia împotriva influenţei excesive a campaniilor de lobby pentru bănci şi marile corporaţii.
- Parlamentul European are nevoie de membri care să sprijine un moratoriu asupra fracturării hidraulice de mare volum şi care să se opună de fiecare dată încercărilor companiilor de petrol şi gaze de a compromite sau de a contesta legislaţia de mediu prin includerea unor clauze în acordurile comerciale care să le confere drepturi excesive, în detrimentul comunităţilor.
Din aceste motive, în pragul alegerilor europarlamentare, lansăm această campanie chemând candidaţii să îşi asume o poziţie publică împotriva fracturării hidraulice de mare volum, a extracţiei combustibililor fosili neconvenţionali, precum şi împotriva acordurilor comerciale şi de investiţii ce conţin clauze de tip ISDS, negociate în prezent sau deja semnate şi aflate în vigoare în ţările est-europene anterior aderării la Uniunea Europeană.
Grupurile de campanie din fiecare ţară europeană, care se opun fracturării hidraulice şi gazelor de şist, printre altele, vor cere candidaţilor să ratifice şi să semneze declaraţia pentru o Europă fără fracturare. Această declaraţie poate fi folosită de candidaţi în întâlniri, dezbateri publice, forumuri, pe toată perioada campaniei electorale. Declaraţia va reprezenta o afirmare fără echivoc a angajamentelor luate de aceştia pentru o Europă fără fracturare şi fără alţi combustibili fosili neconvenţionali, pentru energie curată şi pentru apărarea interesului comunităţilor.
Candidaţii care îşi asumă declaraţia vor primi eticheta (logo-ul) şi insigna “Europa Fără Fracturare”.
FRACK FREE EUROPE 